In calatorii inveti ca fiecare tara are legenda ei insa in cazul Georgiei, lucrurile stau putin diferit: legenda lor spune ca locuitorii fiind la o petrecere, nu au venit decat cu mare intarziere cand totul era deja impartit. Ce ar trebui sa intelegem de aici? Nu neaparat ca georgienilor le lipseste punctualitatea ci ca sunt un popor vesel, caruia ii place sa petreaca si sa se simta bine…
Cum ajungi
Trebuie stiut ca Georgia nu este o destinatie dintre cele mai accesibile si nici una foarte ieftina din punct de vedere al costurilor de transport. Doar cateva companii aeriene opereaza zboruri catre Tbilisi si doar Turkish, Pegasus sau Lufthansa au zboruri zilnice. Pentru plecari din Romania, cel mai la indemana este Turkish dar fiti atenti la timpul de conexiune in Istanbul si luati in considerare macar doua ore ca durata a escalei. Preturi mai bune ofera Wizzair insa zborul poate constitui o atractie doar pentru cei care pot ajunge usor in Budapesta si vor sa viziteze mai mult decat Tbilisi, caci ruta este Budapesta – Kutaisi. Frecventa zborului este de 1 / saptamana iar Kutaisi se afla la 230 de km de capitala…
Moneda locala
Moneda locala se numeste LARI iar cursul de schimb este 2,7 pentru un euro. La aterizare, in terminalul sosiri vezi gasi bancomate sau case de schimb. Atentie la comisión: daca o casa de schimb practica comisión, este obligata sa il afiseze. In Tibilisi exista multe case de schimb care afiseaza comisionul atat de mic si ascuns incat nu va va sari in ochi. Asa ca, cel mai sigur este sa schimbati banii in aeroport (diferente de curs este nesemnificativa) sau sa scoateti direct lari din bancomat. In general moneda euro nu este acceptata pentru plati nici macar de catre taximetristi, cu atat mai putin de magazine sau restaurante. In schimb, mai peste tot puteti plati cu cardul.
Transfer si transport local
Din aeroport, taxiul este cel mai intrebuintat mijloc de transport, iar pentru o cursa pana in central capitalei veti plati 30 lari. Desigur, exista si aici diverse specimene de taximetristi si, pentru a evita eventuale neplaceri, va sfatuiesc sa va intelegeti de la bun inceput asupra sumei de plata.
In capitala exista metrou insa are doar cateva statii si pentru un turist nu este neaparat util. Daca vreti sa simtiti atmosfera tipic tbilisiana, va recomand o calatorie cu maxi taxi… In rest, taxiul ramane si aici numarul unu: o cursa de la hotel spre centru sau invers nu va depasi 10 lari.
Exista si posibilitatea de a va inchiria o masina (toate marile firme de inchirieri sunt prezente) dar sfatul meu este sa evitati acest lucru daca va veti petrece timpul doar in Tbilisi. Circulatia este extrem de aglomerata, regulile nu prea sunt respectate iar despre locuri de parcare nici nu mai are rost sa amintesc.
Cazare
Ca peste tot dealtfel veti gasi cazare de la 10 euro pe noapte intr-o camera de hostel pana la … cat va tine buzunarul. In vizitele mele aici am incercat si una si alta si cel mai bine m-am simtit cand am ales un hotel mediu situat central. Oricum ca si o concluzie referitoare la cazare, va recomand o documentare temeinica atunci cand va alegeti cazarea. Cautati si pe forumuri, cititi si alte review-uri ale celor care au stat acolo si nu va lasati pacaliti de cateva imagini spectaculoase. Pentru un hotel de 3-4 stele veti plati aproximativ 50-60 euro pe noapte.
Mancare si bautura
Odata cu numarul tot mai mare de turisti a incept sa creasca si pretul la mancare in restaurante dar si conditiile: meniuri in limba engleza, ospatari care vorbesc limbi straine, plata cu cardul, etc.. Acum, un pranz sau o cina pentru doua persoane intr-un local civilizat va costa 20-30 euro, in functie de meniul ales si de cantitatea de bautura consumata. Eu am preferat mereu un local in centrul orasului – nu puteti sa il ratati deoarece in fata veti vedea „I love Tbilisi” si zeci de turisti care se fotografiaza – unde au si un cuptor propriu, produse mereu proaspete si servire ireprosabila. Toata zona de centru a capitalei georgiene este intesita de localuri, terase si cafenele, pentru toate gusturile si buzunarele, atmosfera care seamana mult cu centrul vechi al Bucurestilor.
Mancarea este fantastica si va recomand sa urmati traditia georgiana: totul pe masa, la común! Veti gasi si fast food uri si mancare europeana insa eu insist spunand ca cea traditionala este mai gustoasa: puri, painea locala coapta in cuptoare de lut, Shashlyk (un sortiment de kebab), khinkali (galusti cu carne) bazhe (friptura de pui) sau hachapuri (painea umpluta cu branza) sunt doar cateva dintre prepáratele de care te indragostesti iremediabil.
Bautura traditionala este vinul, in general rosu, dar se consuma si multa bere. Exista dovezi arheologice care atesta productia vinului in zona din anul 5000 IC, locuitorilor facandu-le o deosebita placere sa isi numeasca tara “leaganul vinului” sau “locul unde s-a nascut vinul”. De altfel in Georgia se gasesc 521 de varietati de struguri. Veti gasi aici si tuica locala “chacha”, cu o tarie de 40-45 grade, care se face de regula din struguri dar la fel de bine poate sa fie si din alte fructe. Stiati ca in Georgia, traditia toastatului este una importanta care se respecta cu sfintenie si ca la fiecare ridicare de pahar se spune cate un toast? La fel de mult le place sa cante: peste tot veti vedea barbatii cantand si trebuie sa considerati asta un efect al alcoolului ci pur si simplu parte a traditiei.
Despre oras
Capitala Georgiei este impartita in doua zone conectate de poduri peste raul Mtkvari: cea noua si “the old city”. Pentru majoritatea turistilor, zona veche este tot ce conteaza si pe undeva au dreptate. Aici se gasesc nenumarate locatii de vizitat: Biserica Anchiskhati (sec. VI), Catedrala Sioni (sec. VII), muzeul etnografic in aer liber, muzeul de istorie, muzeul national, etc. Tot aici gasiti si un funicular a carei costructie a inceput – atentie – in 1903 si care functioneaza din 1904. Desigur el a fost renovat pe parcurs iar acum instalatia si cabinele sunt de ultima generatie. Decizia construirii lui a fost luata din dorinta de a popula si zona platoului Mtatsminda (muntele sfant – 800 metri altitudine) care atunci nu era conectata cu restul orasului. Orasul este destul de curat si sigur asa ca cea mai buna recomandare este aceea de a-l lua incet la pas!
Tbilisi este atestat documentar in sec. IV dC, data la care este mentionat ca fiind o puternica fortareata cu un important rol defensiv pentru intreg regatul georgian. De-a lungul anilor orasul a trecut sub stapanirea arabilor sau persilor, estimarile fiind ca orasul a fost cucerit de peste 80 de ori. Astfel se explica de ce arhitectonic si cultural orasul este un amestec intre Est si Vest. De-a lungul Bulevardului Rustaveli se gasesc unele dintre cele mai importante cladiri si piete: piata Independentei, teatrul de stat, primaria, monumentul ridicat in memoria lui Pushkin, opera, teatrul academic sau fosta resedinta a vice regelui Imperiului Rus.
In central vechi veti gasi si templul zoroastrian al Focului (strada Goni nr. 3) unul din cele 2 temple pastrate in Caucaz (al doilea e la Baku in Azerbaidjan) din perioada Imperiului Persan care includea si Georgia (Gruzia pe atunci). Mai tarziu, pe timpul invaziei arabe a fost transformat im moschee, iar acum, gratie Fondurilor Norvegiene a fost renovat. Ciudat e ca un preaa i se prea face publicitate, dar daca doriti sa il vizitati, urcați pe scari spre poarta inchisa din stanga, bateți la usa si un gardian va va deschide.
Bine de stiut
Este recomandat sa aveti o polita de asigurare de sanatate, incheiata inaintea calatoriei în Georgia. In general, spitalele si clinicile nu accepta politele de asigurare solicitand plata pentru serviciile medicale in cash sau in unele cazuri cu cardul. Daca ajungeti intr-o astfel de situatie, nu uitati sa anuntati asiguratorul si sa ii solicitati deschiderea dosarului INAINTE de a ajunge la spital. pe de alta parte, nu uitati sa luati factura si chitanta de plata pentru serviciile medicale de care ati beneficiat pentru a le prezenta la intoarcerea in tara asiguratorului in vederea recuperarii banilor.
Mai multe despre Georgia poti citi pe SaCalatorim.
**
Bine v-am gasit! Sunt Marius. Nu sunt nici scriitor, nici critic, nici analist si nici nu imi doresc sa fiu. Sunt un calator care a vazut locuri, a cunoscut oameni, obiceiuri, traditii. Un calator care a vazut si experimentat lucruri obisnuite dar si unele care pareau iesite din comun. Un calator care a incercat majoritatea mijloacelor de transport, care a dormit in mai toate conditiile, a experimentat zeci de camere, hoteluri, pensiuni, apartamente sau… corturi si poate spune ca oricand ar lua-o de la capat.
Mai multe despre mine, dar si alte povesti de calatorie poti citi pe SaCalatorim. Ma mai poti urmari atat pe facebook, cat si pe pe Instagram.
**
Iti recomandam sa citesti si:
- Stone Town, sufletul Zanzibarului (Ovidiu Balaj, GarlicTrail)
- Ce e bine să știi dacă ajungi în Padang, Sumatra (Raul Baldean, PlecatiDeparte)
- Myanmar – o tara demna de povestit (Sori Tigaeru, HaicuSori)
- Tasmania, I’ll be back (Oana Iancu, Triptil)
Lasă un răspuns