Ce e bine să știi dacă ajungi în Padang, Sumatra

E greu să comprimi toată Sumatra în câteva paragrafe așa că voi vorbi despre Padang, capitala provinciei indoneziene Sumatra de Vest, situat în mijlocul insulei, pe coasta vestică. Orașul în sine nu reprezintă un motiv pentru care merită să îl vizitezi, dar e aproape inevitabil de ocolit. Aeroportul internațional e lângă Padang și drumurile principale trec prin oraș. După un an de ședere, dacă e să îl recomand pentru ceva anume, ar fi pentru localnici și pentru mâncare.

Indonezia este o țară complexă. Pe toate cele 17.000 de insule mici și mari, trăiesc aproximativ 300 de etnii, care vobesc peste 700 de limbi și dialecte, în total aproape 250 de milioane de locuitori. În acest context, stereotipurile funcționează foarte bine. Nu numai localnicii din Padang spun despre ei că sunt politicoși (sopan) și prietenoși (ramah), dar și cei din alte regiuni. Probabil acestea ar fi stereotipurile care îi descriu cel mai bine pe oamenii din Sumatra de Vest, etnia Minangkabau, sau oamenii din Padang (orang Padang), după cum sunt numiți în afara regiunii.

E posibil, însă, ca noi, turiștii din alte țări (bule), să îi percepem diferit. Pe stradă te strigă de parcă ai fi animal (Hei! Oi! Ui! Eh!). E doar modul lor de a-ți atrage atenția fie să îți spună ceva, fie doar să faceți schimb de contact vizual, să zâmbească și să salute printr-o ridicare rapidă a bărbiei. Dacă intri într-un warung sau într-un magazin se strigă între ei și te arată unul altuia cu privirea. Cert este, că în Padang vei fi în centrul atenției, că vrei, că nu vrei. Uneori, poate insistă prea mult cu privirile, iar întrebările lor par inutile. Prima parte a unei convesații  începe cu întrebările clasice (Unde mergi? Din ce sat ești? Unde e aia? E departe? Câti ani ai? Ești căsătorit?) și se termină cu mirare/confuzie, amestecată cu bucurie, dacă le spui două-trei cuvinte în indoneziană

Ei se manifestă diferit față de Codul Bunelor Maniere, cu care suntem noi obișnuiți, dar întotdeauna aceste moduri de a face primul contact, vin dintr-o curiozitate amestecată cu politețe și respect. Și credeți-mă pe cuvânt, față de alte locuri din Indonezia, cei din Sumatra de Vest sunt foarte prietenoși și foarte politicoși. Am fost întâmpinat și ajutat de oameni din Padang, la 1500km depărtare (care, din cauza accesibilității, sunt echivalentul a vreo 3000km din Europa), doar pentru că mi-au văzut numărul de înmatriculare de la scuter și m-au perceput ca pe unul de-al lor.

Orașul în sine, e destul de mare. Populația din zona metropolitană trece puțin peste 1.000.000 de locuitori. Pare și mai mai mare din cauza traficului și a forfotei permanente de pe drumurile principale. Dacă te abați puțin, pe străduțe înguste, la stânga sau la dreapta, lucrurile se liniștesc și arhitectura se schimbă, de la bordeie murdare, la case sau vile viu colorate, ridicate pe unul sau mai multe niveluri. Drumul te duce de multe ori prin câmpuri de orez sau peste canale de irigații ce străbat orașul în toate direcțiile. Pe parcursul anului, temperatura variază între 26 și 30 de grade Celsius și e unul dintre cele mai umede locuri din Indonezia. Plouă mai mult, indiferent dacă e sezon ploios sau nu.

Padang e situat pe malul mării, dar litoralul e destul de insalubru. Nu se pune problema să faci o baie pentru că lângă mal, apa e maronie. Foarte aproape de mare, de multe ori am ajuns în Pasar Raya (Piața Sfântă). Practic, e un grup de străzi înțesate cu magazine pe ambele părți, tonete mai mici și mai mari ascunse sub umbrele viu colorate, vânzători ambulanți și foarte multă lume. E gălăgie, înghesuială, plin de mirosuri, iar dacă e cald afară, în piață e și mai cald.

Timpul curge altfel în Pasar Raya. Există oameni care locuiesc acolo, fie în magazin, fie prin clădiri dosite pe străzi laterale. E un loc unde simți pulsul orașului și poți descoperi curiozități cu care nu ești obișnuit în viața de zi cu zi: pui de găină vopsiți, melci desenați și colorați, vânzători de leacuri-minune, ateliere ale bijutierilor, piese de schimb pentru scutere și motociclete, chei, legume, covoare, plasticuri, fructe, carne de vită, cărți, pește, covoare, telefoane, pahare, țesături, medicamente sau leacuri și multe warung-uri cu fel de fel de mâncăruri, nu doar din provincia Sumatra de Vest.

Din Pasar Raya spre sud, se trece în Kampung Cina (cartierul chinezesc sau Pondok, după cum îi zice lumea). Acolo se gasesc cafenele, baruri sau mici cluburi care sunt deschise și noaptea, inclusiv pe perioada Ramadanului. În Ramadan, cand pe timpul zilei aproape toate restaurantele și magazinele sunt închise, cele care sunt deschise în Pondok, au perdea la geamuri și la intrare, ca să nu se vadă de-afară că cei dinăuntru mănâncă.

Cartierul chinezesc din Padang, e un fel de insulă în oceanul musulman: școli creștine, biserici, temple budhiste, lume îmbracată obișnuit, warung-uri unde se găsesc și preparate cu carne de porc. Acolo sunt poziționate majoritatea hotelurilor și hostelurilor din oraș. În mod normal, dacă sunteți un cuplu, ca să vă cazați în aceeași cameră, veți fi întrebați de certificatul de căsătorie, deoarece în anumite zone din indonezia e interzis ca un băiat și o fată să doarmă în aceeași cameră, dacă nu sunt căsătoriți. Nu m-am interesat exact, dar e posibil ca în Pondok să nu te întrebe nimeni de certificat. Chiar și așa, puteți să vă faceți un certificat înainte plecarea în călătorie și să vă cumpărați câte un inel din argint sau alt metal ieftin, pe care să îl purtați pe post de verighetă. Ei oricum nu cunosc limba română și de multe ori, e suficient să le arăți hârtia și să păreți convingători.

Transportul în comun e destul de greoi. Dacă nu mergi cu taxi și nu ai scuter, o  variantă sunt angkot-urile (microbuze). Sunt înghesuite, merg încet, dar sunt ieftine (2000-3000IDR/cursă, adică maximum 1 leu). Angkot-urile sunt modificate atât în interior cât și în exterior. Colorate și sticker-ite pe exterior, pline de boxe și jucării de pluș în interior, cu muzica la volum maxim, claxonând aproape tot timpul, înaintează încet printre oameni, scutere, tarabe și bălți urât mirositoare. E un haos greu de imaginat, daca nu ești acolo.

O altă variantă sunt ojek-urile (taxi pe motocicletă), adică motocicliști care stau în intersecții și care pentru o sumă de bani, mai mare decât angkoturile, dar mai mică decât taxiurile normale, te duc exact unde ai nevoie. Marea provocare este negocierea prețului, care tinde să fie ridicat, mai ales dacă ești turist.

Mâncarea din Padang (masakan Padang) e una dintre cele mai apreciate din întreaga Indonezie. E foarte condimentată și picantă, dar este cea mai sănătoasă pe acele călduri. Sunt warung-uri (tonete stradale care vând doar un anumit tip de mâncare), la tot pasul. Mâncarea e proaspătă deoarece, de cele mai multe ori e preparată pe loc.

Dacă stați mai multe zile, vă recomand să căutați restaurantele (rumah makan) sau localurile care au în vitrină farfurii clădite. Pentru 15.000 până la 25.000IDR, adică aproximativ  5-8 lei, ți se umple masa de farfurii mici cu diferite sortimente de mâncăruri tradiționale din Sumatra de Vest, una mai gustoasă decât alta, iar la sfârșit plătești doar farfuriile din care ai mâncat. Dacă vrei să comanzi la pachet, e suficient să ceri nasi ampera (orez, cu un sortiment de carne, sosuri și legume). Vei primi un pachet (bungkus), suficient de îndestulător pentru o persoană. Cel mai bun gust îl au preparatele de la Rumah Makan Mama Ampera, un lanț de restarante din oraș, unde mâncarea e foarte bine gătită, iar porțiile sunt mari.

Nu vă recomand să mergeți la restaurantele din ghidurile turistice, deoarece prețurile de acolo sunt pentru turiști, iar gustul, de multe ori lasă de dorit. Întrebați localnicii și veți fi îndrumați în cea mai buna direcție. Pentru alte sortimente de mâncare, puteți merge în cartierul chinezesc sau la fast-food-uri, dar nu vă așteptați la minuni.

În funcție de cât timp urmează să petreceți în Padang, în afară de Piața Sfântă și Cartierul Chinezesc, există câteva obiective sau activitărți, pe care le puteți face în oraș, sau în imediata apropiere:

• fă o plimbare la Gunung Padang
• fă o baie la cascada de la Lubuk Tempurung, cascada Pancuran Tujuh sau cascada Sarasah, aflate la maximum o oră de mers cu scuterul de centrul orașului
• participă la o nuntă tradițională Minangkabau
• mergi într-o seara la barul Bat & Arrow, din Cartierul Chinezesc
• aruncă o privire la Masjid Raya (Moscheea Sfântă), poate cea mai mare clădire din oraș, cu are o arhitectură atipică pentru o moshee.
• privește apusul de la punctul panoramic Sitinjau Luik

Găsiți locația obiectivelor de mai sus, și nu numai, pe harta cu punctele de interes din Sumatra.

**

Despre Autor:

Mă numesc Raul Băldean, iar PlecațiDeparte.ro reprezintă jurnalul meu de călătorii, în care vei găsi informații despre diverse locuri din România și de peste hotare, fotografii, filme scurte, gânduri, impresii și amintiri din locurile prin care am umblat. În excursiile mele am vizitat câteva țări, mai mult sau mai puțin renumite, din Europa, Asia, America de Sud și Africa. Urmează și alte. Dacă ar fi să aleg între o destinație turistică celebră și una mai puțin populară, o voi alege pe a doua. Îmi plac mediile pline de viață, cu oameni relaxați și atmosferă inedită. Îmi place să descopăr locuri noi, fără multe planuri dinainte, să văd unde mă duc pașii pe parcurs, cu bune sau cu rele. Îmi place muntele și marea, îmi place natura și activitățile în natură, îmi place să dorm în cort, îmi place să mă plimb când vreau și pe unde vreau, îmi plac insulele exotice, îmi place liniștea… dar și gălăgia.

Țări vizitate:

• Europa: Austria, Belgia, Cehia, Croația, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Kosovo, Luxemburg, Macedonia, Monaco, Muntenegru, Olanda, Serbia, Slovacia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria
• Asia: Indonezia, Malaezia, Singapore
• America de Sud: Peru
• Africa: Mauritius

Conturi Social Media:

• Facebook: https://www.facebook.com/PlecatiDeparte
• Youtube: http://youtube.com/PlecatiDeparte
• Twitter: https://twitter.com/Plecatideparte
• Google+: https://plus.google.com/u/0/+PlecatideparteRo

**

Iti recomandam sa citesti si Stone Town, sufletul Zanzibarului (Ovidiu Balaj, GarlicTrail)